Alina vrea să scadă în greutate şi să se tonifieze.
Alina vrea să elimine toţi carbohidraţii din dietă, să nu mai bea alcool, să nu mai consume grăsimi, să îşi gătească în fiecare zi şi să facă 5 antrenamente pe săptămână.
Primele 3 săptămâni face exact ce şi-a propus, la perfecţiune, dar apoi renunţă complet.
Spune că decât să facă doar câte puţin şi să înainteze cu paşi mici, mai bine nu face nimic şi, „cândva” o să poată să facă TOTUL „aşa cum trebuie”.
.
Cosmin vrea să pună nişte masă musculară.
Este super ocupat şi nu prea reuşeşte să facă antrenamente de 45-60 min.
Spune că decât să facă un sfert sau jumătate de antrenament mai bine nu face nimic pentru că nu are rost.
.
Cristina vrea să dea 100% la fiecare antrenament şi să ducă fiecare serie până la epuizare.
Crede că doar aşa poţi avea rezultate. „No pain, no gain…”
_______
Fiecare antrenament şi fiecare masă, trebuie privite ca un întrerupător unde poţi regla intensitatea.
Nu este nevoie ca „lumina” să fie la intensitate maximă, de fiecare dată.
Întrebarea trebuie să fie: „Ce pot să fac ca următoarea masă să fie puţin mai corectă decât deobicei?” sau „Ce pot să fac ca acest antrenament să fie mai benefic/corect/eficient decât cele anterioare?”
Mentalitatea „TOTUL sau NIMIC” duce, de cele mai multe ori, la nimic.
Maşinile de curse nu au o viaţă foarte lungă. Ele funcţionează la 100% la fiecare antrenament, fiecare cursă, fiecare curbă.
Dar toate aceste „forţări” au un recul şi au repercursiuni.
Ele forţează o perioadă de timp, dar după aceea trag pe dreapta.
Există şi momente când putem duce întrerupătorul la maxim, dar acestea trebuie să fie destul de rarisime şi foarte bine gândite.
În cea mai mare majoritate a timpului, întrerupătorul ar fi bine să fie între 70 şi 80%.